Stiri si Noutati - informatii de ultima ora

Suntem aruncati în austeritate forţată. Care sunt semnele că România a intrat în criză

Reducerea numărului de posturi din aparatul administrativ, coroborată cu prognoza de toamnă a Comisiei Europene, reducerea optimismului Comisiei de Prognoză, solicitarea Guvernului de a primi dividende suplimentare de la companii de stat, toate acestea indică faptul că România ar trebui să aplice măsuri de austeritate pentru a nu depăşi deficitul bugetar asumat şi nivelul datoriei publice.

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene indică o creştere accelerată a datoriei publice, care va depăşi procentul asumat de Guvern, şi o depăşire a deficitului bugetar, acestea fiind cauzele creşterii salariilor şi pensiilor din ultimul timp.

Concret, Comisia Europeană estimează o creştere economică de numai 3,6% pentru acest an, o scădere accentuată a consumului privat (indice pe care se baza până nu de mult creşterea economică), o creştere continuă a importurilor în raport cu exporturile, adică o majorare a deficitului comercial, dar şi o continuă creştere a preţurilor, inflaţia fiind estimată să ajungă la 4,3% în acest an.

Salariile cresc mult mai repede decât productivitatea

Potrivit Comisiei Europene, un risc principal pentru prognoza de toamnă privind România este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ducând la scăderea competitivităţii economice a României. „Mai mult, preţurile volatile ale alimentelor şi preţurile ridicate ale mărfurilor internaţionale ar putea determina creşterea deficitului de cont curent. Incertitudinea cu privire la politicile guvernului, cu potenţiale repercusiuni negative asupra mediul de afaceri şi depăşirii ţintelor de deficit bugetar ar putea împiedicadeciziile privind investiţiile”, se arată în prognoză.

Deficitul public a crescut.

Va creşte şi datoria publică În 2018, deficitul bugetului general este proiectat să crească la 3,3% din PIB, de la 2,9% în 2017. Salariile brute în sectorul public au crescut cu 25%, cu creşteri şi mai mari în sănătate şi educaţie. Costul fiscal al acestor creşteri ale salariului brut au fost parţial compensate de transferul contribuţiilor de la angajatori la angajaţi (de la 22,75% şi 16,5% la 2,25% şi 35%, respectiv).

„Se preconizează că deficitul bugetului general va creşte la 3,4% din PIB în 2019 şi la 4,7% în PIB 2020. Această proiecţie se datorează, în cea mai mare parte, planurilor de a creşte în mod semnificativ punctul de pensie (principalul parametru utilizat pentru indexarea pensiilor), inclus în programul de guvernare şi implementat recent prin legea privind pensiile adoptată de guvern. Punctul de pensie va creşte cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020. „Ca o consecinţă a acestor evoluţii ale politicilor, Deficitul structural al României va fi proiectat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 până la în jur de 4,5% în 2020. Raportul dintre datorie şi PIB este proiectat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 până la 38,2% în 2020”, conchide Comisia Europeană anticipând investiţii publice mai mici decât cele bugetate.

Se impune îngheţarea salariilor în 2019

„O posibilă îngheţare a salariilor publice şi modificările potenţiale ale proiectului de lege privind pensiile reprezintă un risc pozitiv pentru anul 2019 şi după aceea. Pe de altă parte, o potenţială revenire a investiţiilor publice de la nivelurile înregistrate la un nivel scăzut reprezintă un risc negativ pentru proiecţia bugetului general al guvernului în anii 2019 şi 2020 prin creşterea cheltuielilor”, notează Comisia în prognoza de toamnă.

Pseudo-concedieri

În aceeaşi zi în care Cmisia Europeană a emis prognoza de toamnă, la Palatul Victoria a avut loc o şedinţă fulger, prezidată de Darius Vâlcov, în care acesta ar fi anunţat, potrivit unor surse, că situaţia bugetului nu e deloc roz, motiv pentru care se impune reducerea cheltuielilor, măcar prin reducerea numărului de posturi plătite de la buget. Alegerea făcută a fost de a „bloca” peste 4.000 de posturi, considerate vacante, pe care de fapt sunt angajate persoane detaşate de la alte ministere, dar şi consilieri ai unor miniştrii. Ulterior, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat public că nu Vâlcov ar fi propus reducerea aparatului administrativ, ci chiar el. Concret, ministrul a prezentat o decizie prin care 4.143 de posturi nu se vor mai regăsi în anul viitor. Din acestea, 3.276 sunt de la ANAF, în timp ce 21 de ministere vor rămâne fără 870 de posturi. Cele mai mari tăieri vor fi făcute la Ministerul de Finanţe, 102 posturi, iar cele mai mici vor fi la MAE, 10. Teodorovici a dat sâmbătă asigurări că salariile bugetarilor nu vor fi îngheţate anul viitor şi că se va păstra creşterea anunţată de la 1 ianuarie, când salariul minim pe economie ar urma să crească diferenţiat, în funcţie de vechime şi de studii.

Loading...
traduceri autorizate Iasi
premium wordpress themes

beton amprentat
inchirieri atv Bran
beton imprime montpellier
mobilier scolar
tractari auto nadlac

Acest website foloseste cookies. Continuarea navigarii reprezinta acceptul dumneavoastra Mai multe informații

The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.

Close