Stiri si Noutati - informatii de ultima ora

Ministrul norvegian de externe: Pedepsele pentru corupție trebuie să fie foarte grele

Norvegia are o imagine de apărător al idealurilor internaţionale, iar norvegienii sunt recunoscuţi pentru felul lor de a face mereu totul după cea mai bună metodă. În urmă cu 100 de ani, aceasta era una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Acum, este a doua cea mai bogată de pe continent. Şi a reuşit nu doar pentru că gestionează resurse de petrol, ci datorită mentalităţii oamenilor de a trăi într-o ţară omogenă, unde toată societatea trebuie să beneficieze de drepturi egale.

„Chiar dacă ai un stat de drept puternic şi o justiţie clară şi independentă, trebuie să te asiguri că mentalitatea conform căreia corupţia este inacceptabilă ajunge la toate nivelurile societăţii, indiferent că este administraţia publică sau companii private”, spune Ine Eriksen Soreide, ministrul de externe al Norvegiei, într-un interviu realizat de Cristina Cileacu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic”.

România este al doilea cel mai mare beneficiar al granturilor norvegiene, cu aproape 500 de milioane de euro, pentru perioada 2014-2021. Ministrul norvegian de externe a vizitat recent România, în condițiile în care Bucureștiul preia președinția Consiliului UE. „Am discutat despre un lucru care este foarte sus pe agenda noastră, adică chestiunile legate de statul de drept, chestiunile legate de lupta împotriva corupţiei şi alte lucruri asemănătoare pe care le subliniem în cazul multor ţări, deci am discutat aplicat şi despre aceste lucruri”, a declarat șefa diplomației norvegiene în interviul pentru Digi24.

Cristina Cileacu: Ţara dvs nu este membru al Uniunii Europene, dar este membru al NATO şi putem vedea în Uniunea Europeană şi în Europa o retorică împotriva UE, dar din fericire, cel puţin până acum, nu şi împotriva NATO. De ce credeţi că este atât de greu pentru oameni să înţeleagă că ambele proiecte politice sunt în favoarea noastră?

Ine Eriksen Soreide, ministru de externe al Norvegiei: Nu suntem membri UE, dar suntem membri ai EEA (n.r. Spaţiul Economic European) şi suntem foarte integraţi, atât politic, cât şi economic. Chiar dacă nu suntem membri, punem un accent mare pe dezvoltarea continentului nostru, pentru că Europa este continentul nostru, şi dacă nu suntem membri ai UE. Dacă vorbim de NATO suntem unul dintre membrii fondatori şi am văzut cât de benefic este pentru securitatea noastră, pentru prosperitatea noastră şi de asemenea, felul în care am cooperat foarte apropiat cu UE, timp de zeci de ani, ne-a oferit beneficii pe care altfel nu le-am fi putut obţine. Pot să-ţi dau un exemplu foarte clar, suntem 5 milioane de oameni şi avem acces la o piaţă uriaşă de 500 de milioane de oameni. 80% din exportul nostru merge în UE şi asta pentru că noi exportăm şi avem aceleaşi standarde, aceleaşi reguli cum au şi Germania, Suedia, România şi alte ţări, lucru care ne arată că putem să continuăm comerţul nestingheriţi. Cred că da, politicienii trebuie să fie mai vocali şi legat de deciziile politice care sunt în spatele libertăţilor de care ne bucurăm, a prosperităţii, dar şi să se uite la unele dintre problemele care reies din faptul că, dacă suntem parte a comunităţii, trebuie să dăm şi să primim. Dar, la modul general, beneficiile bat de departe părţile mai puţin bune, aşa se vede cel puţin din perspectiva noastră. Acest lucru poate fi diferit de la ţară la ţară, dar noi vedem aceste lucruri ca fiind foarte benefice şi mai vedem că în lumea de astăzi este nevoie de mai multă cooperare, nu de mai puţină.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, preşedintele american Roosevelt spunea despre armata norvegiană că este un exemplu de rezistenţă în faţa lui Hitler. Norvegia a devenit, după terminarea războiului, una dintre ţările fondatoare NATO. În Europa de astăzi se discută despre crearea unei armate continentale. Norvegia susţine ideea, dar adaugă de fiecare dată: o alianţă militară europeană complementară celei nord-atlantice.

Cristina Cileacu: Dacă revenim la NATO, în interiorul UE este o discuţie despre armata europeană care ne va apăra mai bine. Aţi fost şi ministrul apărării în Norvegia, deci ştiţi acest domeniu destul de bine. Ce credeţi, este posibil să se dezvolte o astfel de armată?

Ine Eriksen Soreide: Am avut o discuţie foarte bună cu omologul meu român şi am fost de acord amândoi asupra unui lucru: da, este foarte bine că Uniunea Europeană şi Europa îşi asumă o responsabilitate mare pentru securitatea noastră comună, dar trebuie să fie ceva complementar NATO. Nu trebuie să fie în competiţie cu NATO sau ceva care să dividă unitatea transatlantică pe care o avem. Acestea fiind spuse, cred că este interesant să vedem că acum, comparativ cu perioada de acum cinci ani, este un interes crescut şi în cadrul NATO să se discute despre aceste parteneriate regionale, chiar şi cu ţări care nu sunt membre NATO, precum Suedia şi Finlanda. Sunt apropiate de lucrul cu NATO, cu acorduri de cooperare, cu participarea în aspectele militare şi politice. Cred că se realizează că trebuie să ne unim forţele într-o manieră bună, să fim conştienţi de faptul că avem doar o organizaţie politică şi militară, care este NATO şi care oferă garanţii de securitate, care are articolul 5, piatra de temelie a Alianţei şi că avem de asemenea structura de comandă şi control, unde avem toate structurile şi capacităţile militare necesare pentru un răspuns la o eventuală agresiune militară.

Cristina Cileacu: Ce altceva aţi mai discutat cu autorităţile noastre, pentru că v-aţi întâlnit cu ministrul de externe şi cu preşedintele, în România. Care sunt punctele restului de discuţii?

Ine Eriksen Soreide: Mare parte din discuţii au fost despre viitoarea preşedinţie a Uniunii Europene. Chiar dacă nu suntem membri, avem mereu obiceiul să vizităm ţările care preiau preşedinţia, pentru că noi credem că este important să cunoaştem priorităţile preşedinţiei, dar şi să ne prezentăm ideile pentru punctele unde putem să colaborăm în viitoarele şase luni, când deţineţi preşedinţia. Împărtăşim multe idei şi gânduri şi am discutat deja despre punctele practice în care putem colabora. Bineînţeles este în ceva special pentru România, pentru că veţi avea o preşedinţie, cum le spuneam colegilor mei, cu Marea Britanie atât în interiorul, cât şi în exteriorul Uniunii Europene, veţi avea alegerile pentru Parlamentul European…

Cristina Cileacu: Bugetul.

Ine Eriksen Soreide: Bugetul, multe dintre aceste lucruri vor fi destul de definitorii pentru ce vom avea în viitor în Europa şi de aceea este foarte palpitant, dar, în egală măsură, foarte dificil. De aceea, ne-am oferit participarea şi cooperarea, în domenii unde ne putem uni forţele.

Granturile norvegiene sunt ajutoare financiare pe care statul nordic le oferă altor ţări europene, pentru a reduce diferenţele economice şi sociale de pe continent. România are propria reputaţie legată de folosirea fondurilor europene, dar acest lucru nu a împiedicat Norvegia să ne susţină cu aproape 500 de milioane de euro.