Stiri si Noutati - informatii de ultima ora

Cântecul creat de evrei, care ne-a făcut celebră ţara în America interbelică: „Ay, România, ţară dulce şi bună“

Melodia „Rumenye, Rumenye“ a fost lansată în America, în 1941, de un artist evreu din estul Europei. Versurile în idiş şi muzica klezmer descriu idilic viaţa din ţara pe care evreii nostalgici o părăsiseră.

În anii interbelici, numele României a fost pe buzele tuturor în America. Publicul fusese cucerit de o melodie de vodevil compusă de un artist evreu, originar din estul Europei, Aaron Lebedeff, care cânta frumuseţea şi gustul fără seamăn ale României idilice, aşa cum i-o descriseseră evreii plecaţi din ţara noastră. „Rumenye, Rumenye“ a fost lansată în 1941 şi de atunci continuă să captiveze ascultători de pretutindeni. Piesa a fost reluată în nenumărate variante, ajungând să fie cântată, în stilul inconfundabil, de celebra Eartha Kitt (vocea melodiilor „Santa Baby“, „C’est si bon“).

Nunta românească, pe scena din New York

Istoria cântării României pe pământ american începe în anii ’20, când noul continent primise valuri de migranţi veniţi din ţara noastră dinainte de 1900. În faţa unei alte vieţi în necunoscut, dorul de casă începuse să roadă în sufletele românilor, indiferent de etnie. „Weekend Adevărul“ a relatat poveştile fiilor de migranţi din România Hank Greenberg şi Charles Stanceu care au trăit visul american ajungând vedete în baseball, sportul naţional american care seamănă cu oina românească.

Dar în afara ovaţiilor din tribune, nostalgia României prindea glas în cântecele diasporei. În toamna lui 1923, la Teatrul Evreiesc din New York, condus de Moshe Shor (sau Schorr), avea loc premiera unui aşteptat vodevil: „The Romanian Wedding“ (Nunta românească). Piesa era compusă de doi muzicieni evrei, Peretz Sandler şi Mordechai Gebirtig, veniţi şi ei de la Răsărit, mai exact din Polonia. Prima reprezentaţie a fost în seara de 11 septembrie 1923 şi a avut un succes fulminant la public. Spectatorii au fost încântaţi să vadă dansuri, cântece şi jocuri româneşti care ridicaseră sala în picioare. Pentru unii a fost o caldă aducere-aminte din ţara de baştină, pentru alţii a fost o extraordinară descoperire.

Printre actorii „Nunţii româneşti“ se număra Aaron Lebedeff (1875-1960), un artist evreu originar din Belarus, născut în 1875. Acesta avea să fie primul star evreu de pe scena muzicalului american. El a compus, după 18 ani de la premiera vodevilului, melodia care a înnebunit America – „Rumenye, Rumenye“.

Artistul a ascultat povestirile evreilor despre ţara unde totul avea altă savoare: acolo era cea mai bună mâncare, cel mai bun vin, cele mai frumoase femei – pe scurt, acolo duceai cea mai dulce viaţă. „Oh, România, România…“ suspinau ei clătinând din cap, iar asta l-a inspirat pe artistul de vodevil care aşa a pus titlul piesei: „Rumenye, Rumenye“. Cântecul redă pe un ton nostalgic, dar săltăreţ, sentimentele evreilor care pomeneau mereu de ţara lor. Piesa are un tempo cadenţat, cu muzică numai bună de dănţuit, în care acordurile româneşti se împletesc cu cele evreieşti specific folclorului tradiţional numit „klezmer“.